Cuvintele

Imagine

           Am scris atât de mult despre tine, încât am rămas fără cuvinte. Erai tu peste tot, în toate. Le-ai luat şi le-ai făcut să fie despre tine, le-ai indragostit de tine si le-ai golit de oricare alt sens. Mi-a ajuns să scriu numai şi numai despre iubire, mereu despre acelaşi albastru, de parcă eu nu însemn mai mult decât urmele tale din mine. Şi nu vreau să-mi amintesc, dar cuvintele refuză să mă mai asculte. Orice scriu devine despre tine. Aşa că m-am dezbrăcat de ele şi nu mai scriu nimic, pentru că vreau să te uit. Nu ştiu cum să le readuc la viaţă, aş vrea să le resuscitez cumva, să renască la fel ca natura, să vorbească despre primăvara de afară, să exprime optimism şi fericire, să-mi aştearnă zâmbetul pe buze şi liniştea în mine. Dar fără să vreau, totul e despre tine. Şi chiar mă străduiesc, încerc să le aşez altfel, scriu de la stânga la dreapta, înclin literele în direcţia opusă şi mă gândesc la orice, numai la tine nu. Dar ideile mele se risipesc la adierea vântului, cuvintele cad ca piesele de domino, se duc pe rând, pică lipsite de energie, anemice, se dărâmă ca un castel de nisip, ca şi cum n-ar şti nici ele să vorbească despre altceva decât despre tine. Isi trag seva din tine. Ca şi piesele dintr-un puzzle din care trebuie să iasă imaginea ta. Şi încerc să le dau o altă formă, le amestec cu ochii închişi, dar nu înţeleg nimic din ceea ce iese. Până şi cuvintele te iubesc. Refuză să exprime altceva decât pe tine. Eşti tu, tu, tu în toate. Nu mă mai ascultă. Ca şi cum atunci când ai plecat nu ai luat numai viaţa din mine, ci şi sensul din ele cu tine.

Despre Eva
Please don't romanticize me. I am not who you think I am.

17 Responses to Cuvintele

  1. Găbiţaa says:

    superb:x

  2. doare cand el devine o parte asa mare din tine incat odata cu plecarea lui ramane golul ala pe care nu il mai poti umple cu nimic si nimeni, poate nici nu vrei asta suta la suta, dar trebuie sa faci cumva sa treci peste, sa poti sa zabesti si sa te bucuri de lucrurile din jurul tau… fi egoista, acum ai timp pentru tine, ai timp sa faci tot ce iti doresti si tot ce nu ai facut pana acum, gaseste-ti fericirea

  3. copilas says:

    am fost plecat la ski, daca tot e martie…

    „n-as fi scris dar ….

    somnambulul din mine s-a trezit in piata, faceam ce face toata lumea, cumparam martisoare; cum, de care? d-alea faine si originale de care cumpara toti.
    si cum exista o categorie mai raspandita decat prostii… superficialii, vreau sa-ti dau un martisor care punand-ul la piept sa te intepe, sa te gadile, sa simti…sa te gandesti, nu la ce-ai fost sau ce esti, ci la ce poti sa devii
    (cum, nu ti-ai propus nimic?!); sa te faca sa mergi acasa pe jos, ca sa te vada toate si sa te invidieze, sa le faci sa creada ca exista martisor care nu se cumpara, ci doar se daruieste, iar baietii cand o sa-l vada, sa nu sa simta atacati, ci provocati sa nu fie ca toti ceilalti…

    …superb-o, de la cine ai marticu asta?! 🙂 „

  4. Evelyn Spinu says:

    extraordinar de frumos exprimat

  5. tink3rbe11 says:

    Greu va fi sa scapi de urma de albastru care a ramas in inima ta si in tine.
    De ceea ce vrei sa scapi cel mai mult…de acel lucru nu scapi.

  6. vladvvlad says:

    revizuieste-ti viata, revizuiete-ti gandurile, schimba albastrul de iarna in verde primavaratic.. si vei trece si peste acest moment 🙂

  7. Ascultă cuvintele fiindcă e inutil să te opui lor. Au o putere prea mare şi te vor doborî în cele din urmă.
    ,,Se spune că imaginea
    E cât o mie de cuvinte,
    Dar un cuvânt legat de ea,
    Uşor o poate compromite”.
    Ascultă cuvintele înşiruite ca nişte soldaţi înverşunaţi. Ele sunt cele care au existat înaintea noastră şi vor dăinui după noi. Pentru că ,,la început a fost cuvântul…”

  8. Marian says:

    Eva, retine ca esti importanta.

  9. DvL says:

    Ne e dor de o imagine.. de o idee. Vrem iubire dar iubire consideram acolo unde am suferit, acolo unde nu am primit reactia asteptata. Daca acelasi albastru nu „atingea” acea coarda sensibila din interiorul tau nu mai era „iubirea” de care zici tu! Aceeasi persoana si totusi era ‘doar’ un alt anonim. Semeni foarte mult cu „fosta”. Si niciodata nu o sa inteleaga ca degeaba ma invinovateste pe mine pentru „nefericirea” ei. Cand de fapt ea nu era capabila de iubirea pe care o „visa” cu ochii deschisi si mi-o cerea mie. Daca ii ofeream ce imi cerea m-ar mai fi iubit? Daca am o inima.. (as vrea sa cred ca am, doar ca nu a gasit persoana pentru care sa bata) i-as fi oferit-o cadou doar sa imi demonstreze ca m-ar fi iubit si daca ajungeam si eu sa o iubesc! Atat.. apoi umpleam acel loc cu dor si plecam lasandu-mi inima la ea. Daca iubire vreti atunci invatati sa iubiti cu adevarat.. poate cine stie.. iubire o sa primiti.

  10. iosif says:

    Te iubesc in tacere
    Era sfirsit de toamna si o noapte rece imi cutreiera sufletul-plingeam…nu aveam nici o fiinta alaturi,pe care sa o iubesc…sa ma iubeasca.Ma rugam in mintea mea lui Dumnezeu…sa mi-o dea,sa fiu si eu fericit…te-am intilnit pe tine ,m-am indragostit de albastrul ochilor tai,de copilul din tine,eram intr-o euforie benefica,stingace, naiva…te iubeam nebuneste…si-n asta ZI mi-ai spus DA printr-un magnific sarut.
    Multumesc pentru aceasta insula a fericirii, pe care mi-ai oferit-o, in marea involburata a emotiilor furibunde a acestei lumi,o combinatie de pasiune si mister…ai fost un mic eden in sufletul meu pustiit de realitate…tu imi erai dorul si prezentul…dupa acea tomnatica cameleonica schimbare ,am simntit ca te voi pierde …pierzindu-te pe tine am revenit la trecut si viitor,cea ce e omenesc.
    Crysty iti multumesc din suflet pentru fiecare minut petrecut linga tine,am invatat sa iubesc mai mult,ai fost geneza dragostei mele.Te-am vazut,mi-ai placut,te-am iubit,te iubesc!
    Le sunt recunoscator parintilor tai,in special mamei tale pentru faptul ca a aratat bunavointa si amabilitate fata de mine.
    Timpul e prea scurt pentru cei ce asteapta
    Prea iute pentru cei care se tem
    Prea lung pentru cei care se vaita
    Prea scurt pentru cei care se lauda
    Dar pentru cei ce iubesc timpul este vesnicia.
    Cu drag-Iosif

  11. magdalena says:

    … ca şi cum atunci când ai plecat nu ai luat numai viaţa din mine, ci şi sensul din ele cu tine.
    Eu incerc disperata sa prind firul de lumina ca sa-l readuc in suflet si de fiecare data ma lovesc de aceiasi bezna, oare doi ani si un pic de despartire nu e deajuns?! am obosit de durere …!
    Al meu albastru, este un galben pastelat al toamnei –

  12. Yabu says:

    Scuza referitoare la cuvinte e pretty lame -oricat te-ai hrani sau exprima din/ cu ele raman pre limba de lemn „constructii artificiale”. La baza tuturor stau gandurile, iar la baza gandurilor, sentimentele. E iluzoriu sa te ascunzi in spatele cuvintelor. PS asta nu inseamna ca acord mai mult credit piramidei lui Maslow decat lui Don Quijote 😉

  13. Pingback: Cuvintele | Ganduri trecute prin filtru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: