Cum îl văd eu pe Bukowski?

b620cf701fdf10808a06131ef7403100

Ca pe un personaj care îşi poartă paşii pe o scenă în faţa întregii lumi, stigmatizat şi blamat, un individ notoriu supus privirilor dezaprobatoare ale oamenilor indignaţi de viciile sale. Un personaj îndrăgostit fără scăpare de propriii demoni: ţigări, băutura, sex, nebunie, singurătate şi scris, îi strânge la piept şi îi îmbrăţişează cu dragoste, îi iubeşte pe toţi la fel de mult, întorcând spre public nu aceeaşi privire dezaprobatoare, ci o nepăsare crudă şi rece, el e un personaj de pe altă lume. Bukowski e supraom, îşi trăieşte existenţa pe pământ, dar fără să se amestece printre noi, e un geniu scriind despre oameni, dar recunoaşte că animalul numit societate îl îngrozeşte, spune că nu ne urăşte, dar se simte mai bine înconjurat doar de singurătate, nu caută să se facă agreat şi nici nu are nevoie de asta. E un bagabond vulgar, imoral, un beţiv decadent, dar îi face al naibii de multă plăcere să fie aşa, parcă îl şi văd rânjind, întrebându-ne printre două fumuri de ţigară, “Şi ce dacă?”.

Cine poate să înţeleagă demonii unui scriitor? La mulţi ani, Mr. Bukowski!

“great writers are indecent people
they live unfairly
saving the best part for paper.

good human beings save the world
so that bastards like me can keep creating art,
become immortal.
if you read this after I am dead
it means I made it.”

 Charles Bukowski, The People Look Like Flowers at Last

Despre Eva
Please don't romanticize me. I am not who you think I am.

4 Responses to Cum îl văd eu pe Bukowski?

  1. Miha Rusu says:

    Da, ar fi implinit 93 de ani, daca ar fi trait putin mai mult …dar chiar si traind asa, boem cum descrii, borderline, pe marginea abisului, penduland intre vicii si vicii, tot a trecut linia de start a varstei de 74 de ani…nesperat de mult, nu? Poate a trait impreuna cu demonii lui, indiferent si rece, nu s-a lasat vulnerabilizat de traiul „ca la carte” impreuna cu familie si copii, care trai, daca te zbati sa i protejezi si multumesti pe toti cei dragi te consuma infinit mai mult decat daca ai avea viciile lui B. Cred. Poate ma insel….o sa mi mai dau cu parerea despre asta si cand voi ajunge la 70 de ani 🙂

  2. moldovanmml says:

    Mă întreb cine pe cine bântuia: demonii scrisului pe Bukowski…sau demonul Bukowski scrisul? Literatura își cere tributul de la astfel de oameni și el l-a acordat fără șovăire. E îmbucurător că a scris și pentru societate, pentru că de câte ori îl citesc am senzația că omul ăsta se scrie pe sine pentru sine fără a necesita un lector ca povestea să fie completă..

  3. Crina C. says:

    Mare om, Bukowski, mare om!

  4. Gabri says:

    ceea ce-ti ofera singuratatea si acesti demoni,e o lume incredibila .. ei nu te parasesc niciodata,nu te tradeaza,nu te dezamagesc,nu-ti smulg sufletul sa ti-l arunce in primul tomberon intalnit in drum.. dl. Bukowski,pt. mine,a fost si va ramane un mare artist

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: