Adevărata distanţă

“Timpul şi distanta pot stinge iubirile mici, 
dar le fac să crească pe cele mari.”
R. Wurmbrand

              Fiecare zi care trece pe lângă mine îmi întăreşte credinţa că nu există forţă mai mare pe lumea asta decât iubirea şi că nicio piedică nu poate să ţină departe inimi care bat una pentru cealaltă. V-am mai spus-o o dată şi o să o repet ori de câte ori va fi nevoie: distanţele cele mai mari dintre oameni nu sunt cele geografice, adevărata distanţă nu se măsoară în kilometri, ci de la un suflet la altul. Am suspinat odată comparând singurătatea mea în doi cu plenitudinea unei relaţii în care el şi ea se aflau la sute de kilometri unul faţă de celălalt şi m-am gândit că uneori numărul paşilor dintre doi oameni e invers proporţional cu intensitatea sentimentelor. M-am mai gândit şi că distanta te face să îl apreciezi mai mult pe celălalt, te determină să preţuieşti înzecit clipele petrecute împreună şi, pe deasupra, te scuteşte de un mare blestem al relaţiilor de pretutindeni: monotonia.

             Dintr-un anumit punct de vedere aş zice că o relaţie la distanţă e la fel ca una extraconjugala: când te vezi cu persoana iubită laşi în urmă toate supărările şi grijile cotidiene, te dedici total şi vrei să iei cât poţi de mult din timpul limitat petrecut împreună, îl săruţi şi îl strângi în braţe pe celălalt cât să îţi ajungă până la următoarea întâlnire. Ce să mai spun despre încredere – care-i indispensabilă, despre gelozie – care apare vrei, nu vrei sau despre dependenta de telefon şi internet – singurele mijloace de comunicare cu celalalt. Noptea dormi cu perna în braţe de dor şi ajungi, în cele din urmă, într-un punct critic în care trebuie să renunţi ori la distanţă, ori la relaţie. Unii rezista aşa o lună, alţii un an sau chiar mai mulţi, dar cei ce reuşesc să depăşească această probă rămân de cele mai multe ori împreună. Deci da, timpul şi distanţa nu distrug în mod iniment iubirea, pot chiar să o întărească. Am acasă cel mai bun exemplu: viaţa i-a pus pe părinţii mei la mii de kilometri distanţă ani de zile, dar au pornit la drum împreună acum mult timp şi încă se mai ţin şi astăzi de mână.

             Am ales să scriu despre subiectul ăsta pentru că am aflat de curând o poveste care m-a uns la suflet. Un bărbat s-a îndrăgostit de ochii verzi ai unei blonde, dar în prezent îi despart sute kilometri: el la Bucuresti, ea la Constanta; se văd cam două zile pe săptămână şi se îndrăgostesc tot mai mult cu fiecare revedere. L-am întrebat curioasă dacă a existat vreun moment în care s-a gândit să pună capăt relaţiei din cauza asta, a distanţei, sau poate că din acelaşi motiv a avut la început dubii dacă să se bage în aşa ceva sau nu; m-a impresionat răspunsul lui, care a venit prompt şi sigur, de parcă nici n-ar fi stat să se gândească: “Niciodată”. Mi-a spus că are 121 de motive să o iubească…n-am înţeles eu prea bine asta, dar mi-a spus că nici nu trebuie, ştiu doar ei semnificaţia. M-am gândit, atunci, că de multe ori am căutat să le găsesc scuze altora sau chiar mie însemi: am spus că nu era momentul potrivit, că circumstanţele nu erau favorabile, că astrele nu au fost de partea noastră…mi-am spus orice m-ar fi facut sa ma simt mai bine:). Suntem slabi, de multe ori preferăm să ne minţim singuri luând în braţe minciuni care ţin de cald în loc să privim în ochi adevărul crud şi rece, nu avem curaj nici macar să ne închipuim că ceilalti ar putea trăi şi fără noi. Acum, însă, lucrurile îmi sunt clare: nu mi-a păsat destul de mult, nu am iubit destul de mult sau am fost chiar eu pusă în balanţă alături de alte lucruri care…au “cântărit” mai mult decât mine.

             Revenind la povestea noastră, mă gândesc că relaţiile de genul acesta sunt cele mai sincere şi că aceşti oameni au avut norocul să se găsească unul pe celălalt, dar şi ghinionul de a exista distanţa între ei. De multe ori ea nu există, dar ce te faci dacă te afli lângă persoană nepotrivită? Cauţi mai departe…însă în primul caz lucrurile sunt mult mai clare. Le-aş transmite să renunţe la distanţă, nu la relaţia lor, şi să aprecieze binecuvântarea de a întâlni iubirea într-o lume în care dăm nas în nas tot mai des cu minciuna, falsitatea, indiferenţa şi în cele din urmă cu… dezamăgirea.