Prin ochii unui barbat (1)

       woman-behind-mask

            Asta e problema cu voi, femeile, spune el aprinzându-şi o ţigară. Credeţi că sexul e cheia pentru a ţine un bărbat alături, iar când vă daţi seama că aţi făcut calculele greşit, că nu “toţi sunt la fel”, vă simţiţi pierdute. Eu vă împart în două mari categorii…şi excepţiile, dar despre ele vom vorbi mai târziu.

            Pe de o parte sunt cele care îşi oferă trupul cu uşurinţă, vampele, femeile sigure pe ele, care ştiu că atunci când merg pe stradă său intră într-o încăpere bărbaţii le dezbraca din priviri şi se excită numai la gândul că le-ar putea avea fie chiar şi pentru o noapte. Ele sunt femeile trofeu, care se complac în ipostaza asta şi pe care masculii plini de ei le ţin la braţ cu aceeaşi mândrie cu care ar purta un Rolex, femeile care cred că un trup sculptat că de Michelangelo şi o fată de zeiţa sunt de ajuns pentru a oferi unui bărbat tot ceea ce are nevoie. Am avut şi eu destule ca ele la viaţa mea, m-am bucurat de perfecţiunea trupului lor nopţi întregi, însă nu s-au trezit alături de mine dimineaţa. Mă mai amuz singur câteodată gândindu-mă oare cum poate o astfel de femeie să ridice un bărbat aflat la pământ? Îi mai arăta un sân? Îi provoacă o erecţie?! Ce ştie ea despre cum se alina un suflet…

         Trage cu poftă din ţigară şi continuă. Pe de cealaltă parte sunt visătoarele… femeile dulci pe care-ţi place să le ai în preajmă, care ştiu să-ţi spună lucrurile potrivite, femei sensibile, care ştiu să ofere şi care nu aşteaptă de la tine mai mult decât pot oferi. Şi pot oferi mult…mai ales iubire. Ele nu sunt neapărat mai puţin atrăgătoare, dar registrul lor sufletesc este cu totul altul, sunt calde, afectuoase, sunt femei care funcţionează cu iubire , care vibrează la o simplă mângâiere sau la un gest frumos. Totodată ele sunt naivele care aşteaptă ca bărbatul să se îndrăgostească de sufletul lor, care îşi impun limite şi nu trăiesc clipa alături pentru că aşteaptă momentul perfect. Dracu’ să-l ia de moment! Spune el în timp ce stinge ţigara. De ce aş aştepta momentul perfect dacă eu vreau acum să fiu cu tine, dacă viaţa-mi pulseaza-n vene de dorinţa pentru tine? Ce femei perfecte ar fi dacă şi-ar permite pentru o clipă să se dezbrace de prejudecăţi şi ar respira în voie, dacă şi-ar oferi un moment de rătăcire.

         În fine, spune el resemnat, aşa dispare interesul lui şi apar frustrările ei. Cele mai multe poveşti se sfârşesc dinainte să înceapă. Hai, mai da un foc aicea!

Despre Eva
Please don't romanticize me. I am not who you think I am.

51 Responses to Prin ochii unui barbat (1)

  1. Cam asa stau lucrurile. M-am regasit …

    • Andrey says:

      Sunt femei si femei…ce am citit aici sunt cele 2 mari capitole unde se impart femeiile… apoi ele se claseaza in niste subdiviziuni care le definesc pe ele… ca pana la urma toti suntem diferiti.
      Femeia trebe iubita si inteleasa daca este posibil.Asa ca fi barbat,mai aprinde o tigara si trage-o in piept si continua sa cauti aceea persoana care este jumatatea ta. Eu am gasit-o pe a mea.E speciala,cu multi admiratori si ma iubeste dar ii e prea frica de o relatie cu je fiindca am multe defecte,asa ca face pe inabordabila. Ahh femeiile.

  2. igareok1st says:

    Foarte corecte DOUA categorii, prima se crede UNA la un milion,dar de fapt merita doar O noapte. A DOUA categorie sunt fetele ce fara indoiala trezeste un interes fata de barbati, cam acelasi ca si la o carte foarte buna – necitita ! Dar trebuie sa accentuam sa si cele din categoria aceasta tot sunt femei – deci cu usurinta , in acel moment mentionat de tine – de ratacire, pot deveni un trofeu care-si pierde pretul.
    Dupa parerea mea, fata/femeia mereu trebuie sa fie pe pozitia sa, cu principii stricte. Acelea care-si schimba principiile mai des ca lengeria intima sunt ZERO, nu vor fi stimate de barbati niciodata !

    • Sorana says:

      iti dau dreptate cam 80% insa am ceva de adaugat … recunosc ca orientarea mea e ceva mai feminista decat ar trebui poate, asa ca iti adresez intrebarea.. de ce filosofam atat de mult in jurul femeii si a modului in care TREBUIE sa fie ea fara sa-l luam in calcul pe el? cum trebuie sa fie un barbat? nu are nimic de facut … in cea mai mare parte. trebuie sa i se cuvina totul adica.. sa fim seriosi.. ce ne facem cu atatia cocalari si macho-mani daca nu le lasam si lor fetele de aceeasi treapta? si, in fond cine suntem noi sa judecam felul lor de a fi.. ? e suficient sa nu ne implicam in viata lor si cam atat .. si sincer, cred ca lucrurile stau departe de cum credem noi in apartentza ..

      • Andrey says:

        Sa iti zic ceva. Sunt multi baieti pe lume.(cu toate ca un overal arata ca proportia numerica este in favoarea voastra-40% din populatia mondiala sunt baieti si 60 fete).Nu trebuie sa iei in seama cocalari si macho-mani -cum le zici tu- sunt multe optiuni si trebe sa o cauti pe aceea care ti se potriveste.Si iti mai zic un pont; cocalari si ”macho-mani” poarta o personalitate ”falsa” care ii ajuta sa se integreze in lumea asta mizera. Cauta-l la interior pe un macho-man si vei afla ca e sensibil si cu toatul altfel decat arata la suprafata.

  3. Tudor says:

    sângele nicidecum nu pulsează în vene 😉
    În rest, ai zis o bucată mare de adevăr pe care cei mai mulți îl ascund.

  4. Valentin says:

    Voiam sa iti multumesc in primul rand pentru felul in care scri…suna foarte interesant. Pot spune ca mi-am gasit o activitate noua. O sa urmaresc toate postarile tale…sper ca si celelalte sa fie pe masura asteptarilor mele.

  5. Cristian says:

    Frumos scris. Acum sa trec si prin urmatoarele parti.

  6. Alexandra says:

    M-am regasit in a doua parte si culmea, am citit articolul tau fix dupa o discutie similara cu un prieten care imi dadea exact aceleasi sfaturi. 🙂
    scrii fain,am mai citit pe aici cate ceva.

  7. M's words says:

    Barbatul pe care tu il descrii e exact tipul de om pe care l-as evita ca sa fiu sincera.In opinia mea pare confuz si fundamentele pe care ambele tipuri de femei functioneaza e starnirea pasiuni (spune el) prima prin corpul ei , cealalalta prin afectiunea ei …el apoi ajunge la concluzia ca „De ce aş aştepta momentul perfect dacă eu vreau acum să fiu cu tine, dacă viaţa-mi pulseaza-n vene de dorinţa pentru tine? Ce femei perfecte ar fi dacă şi-ar permite pentru o clipă să se dezbrace de prejudecăţi şi ar respira în voie, dacă şi-ar oferi un moment de rătăcire.”Asta nu ar insemna convertirea femei pline de afectiune in vampa ?

    • Eva says:

      Nu, pentru că în primul caz nu este vorba de afecţiune. Îmi pare rău să observ şi la tine mentalitatea asta, cum că dacă nu aştepţi cât scrie la carte (o săptămână, o lună, doua – n-am idee cât) până să te culci cu cineva, înseamnă că eşti „vampa” sau chiar mai puţin „femeie”.

      Eu am spus doar că uneori e bine să faci ceea ce simţi pentru că e posibil ca mai târziu să îţi pară rău. Îţi trebuie o doză de maturitate ca să ştii când e momentul pentru o clipă de rătăcire şi când nu, cine merită să faci asta pentru el şi cine nu. Ştii cum se zice: „dacă aştepţi momentul potrivit, te întrec alţii care nu-l aşteaptă”.

      În postarea asta lucrurile sunt descrise în alb şi negru, dar mai există şi nuanţe (poate ar trebui să citeşti şi următorul text).

      • M's words says:

        Nu , eu nu cred ca o luna trebuie sa astepti , eu cred in casatorie .Si cred ca persoana careia te daruiesti trbuie sa te respecte si sa fie cu adevarat special altfel femeia in cauza risca sa aiba cel putin vreo 15 „iubiri ” la activ in momentele de ratacire, momente care sunt inpulsionate doar de dorinta .

        • Eva says:

          Relaţiile dintre oameni nu funcţionează după anumite formule ca în matematică, nu există un algoritm care să-ţi garanteze succesul. Să te laşi „impulsionat” doar de dorinţă e o greşeală, dar la fel este şi să fii excesiv de raţional.

          Iar eu nu am zis niciunde să te arunci în braţele primului venit până când n-o să mai ţii minte numărului celor care au trecut prin viaţa şi patul tău, nu ştiu de ce tinzi să exagerezi. Am spus doar că, în cazul ăsta, din punctul meu de vedere lucrurile bune se afla la mijloc.

          În ceea ce priveşte respectul sunt total de acord cu tine, tocmai de aceea am specificat că trebuie să fii atentă cine merită şi cine nu.

          • M's words says:

            Nu , casatoria nu este un algoritm pentru succes , dovada vie e existenta divortului .Casatoria e un cadru in care cei doi parteneri au curajul sa isi i-a un angajament de loialitate si respect plus aportul adus la societate .
            Pana la urma majoritatea barbatilor fug de ideea de casatorie , o considera expirata defapt si femeile fac asta …defapt casatoria nu e o fita prin care ii faci pe plac mamei ci curajul de a spune da voi fii cu aceea persoana si voi face tot posibilul ca aceasta relatie sa mearga.

            • Ioana Green says:

              Sustin 🙂 Casatoria nu e un algoritm pentru succes, e o chestiune de siguranta si valorificare a relatiei tale.

            • testingitit says:

              Eşti proastã grãmadã! Mai treci pe la şcoalã o datã şi revino dupã.

            • m ihai mardare says:

              defineste „prost”!

            • testingitit says:

              Eşti proastã grãmadã! Mai treci pe la şcoalã o datã şi revino.

            • George says:

              Am citit toata conversatia si as avea o intrebare pentru M’s words …
              Afirmi despre casatorie ca e un cadru in care cei doi parteneri isi iau un angajament de loialitate si respect, si ca o sa faca tot posibilul ca acea relatie sa mearga. Oare fiind intr-o relatie cu cineva, ai nevoie de casatorie pentru ai fi loial, pentru a o/il respecta si pentru a face tot ce va sta in puteri ca acea relatie sa mearga ? Sau o relatie e doar ceva de fatada, in care loialitatea si respectul nu isi au locul ?
              Si inca un lucru … faptul ca el/ea spune da in fata altarului o sa te faca sa ai incredere in el/ea, iti o ofera o siguranta in plus ?

            • M's words says:

              Faptul ca spui „Da” e un simplu ritual , bineinteles nu asta e relatia in sine .Insa avand in vedere ca sunt o bisericoasa cred in legatura facuta si in fata lui Dumnezeu , deci da pentru mine si asta ar fi important .

          • Alteregoana says:

            Spune-mi te rog ca esti femeie si asa ma voi linisti…

          • cosmin says:

            de ce intr-o poveste frumoasa de dragoste la un moment dat ea alege calea cea mai usoara si anume sa renunte sa lupte ptr dragostea lor dupa ce el ia pus totul la picioare .Este posibil sa o sperie prea multa dragoste sau ce………DE CE ????

      • Simone says:

        Esti geniala!

      • Esqvilyn says:

        „Îţi trebuie o doză de maturitate ca să ştii când e momentul pentru o clipă de rătăcire şi când nu, cine merită să faci asta pentru el şi cine nu.”
        Asta e, ca la momentul initial n-ai absolut nici o informatie despre acea persoana. Poti avea orice nivel de maturitate. Se presupune ca maturitatea te face sa aplici un algoritm „mai bun”. Daca nu e vorba de nici un „algoritm”, atunci e o simpla ghicire. Intrebarea de baza e: „Cum stii?. Cu alte cuvinte, in functie de ce stii? Acest „in functie de ce” inseamna chiar „algoritmul”. Daca n-ai aplicat nici un algoritm si a fost „o strafulgerare interioara”, aceea e doar o ghicire. Iar ghicirile cateodata se pupa cu evolutia ulterioara (caz in care persoana zice plina de „romantism”: „Am stiut in sinea mea ca merita!”), cateodata nu (caz in care zice „Vai, sunt o naiva, cum de gasesc numai oameni care nu merita?”).

        „e o greşeală […] să fii excesiv de raţional.”
        A fi excesiv de rational nu e niciodata o greseala. O ratiune anume, da, poate fi gresita.

        • Esqvilyn says:

          Oricum, daca ai vreun exemplu (teoretic sau practic) care sa ilustreze “e o greşeală […] să fii excesiv de raţional”, te rog sa-l expui. Ar fi interesanta pt mine o analiza. Eu sunt un om al dialogului, intr-un monolog aproape toate afirmatiile par adevarate.

  8. Tudor says:

    Se cunoaste ca e scris de o femeie 🙂
    Prin ochii unui adevarat barbat ar suna cu totul altfel.

  9. Pingback: Femeile se împart în două mari categorii | Analfabetul Blog

  10. Alex says:

    As putea spune ca m-am regasit in textele tale dar asta e un amanunt si nicidecum o apreciere pentru ca tin mai mult de exepriente, in schimb ,ceea ce este cu adevarat de apreciat este sinceritatea cu care scrii care ne face pe noi care te citim sa vedem cu adevarat frumusetea lucrurilor simple. Felicitari!

  11. Andreea says:

    Nu inteleg de ce trebuie sa categorisim atat femeile … din punctul meu de vedere suntem cu totii (femei si barbati) aceiasi specie. Singura diferenta este ca noi suntem obligate a ne supune unor legi sociale ( unii le spun „morale”) nascute din vremuri stravechi. Pe vremea bunicii „visatoarele” erau modele de femei … genul „wife material”. Acum s-a dus moda cu femeia cuminte… se poarta „exceptia” … adica ceva de genul zicalei „curva in pat, doamna in societate”. Mi se pare o prostie sa te ghidezi ca femeie dupa aceste reguli asazis morale. Nu exista femeia „vampa” sau femeia „exceptie”. Exista OMUL- care poate avea momente de nesiguranta in viata lui .. si care isi poate arata sau nu sexualitatea si dorintele in functie de perceptia fiecaruia asupra legilor sociale nescrise dar atat de aspre.
    Exista femei ce au avut momente in care singurul lucu pre care si l-au dorit a fost sa se culce cu un barbat pe care nici nu stiau cum il cheama dar care le atragea intr-un fel imposibil de explicat. Au facut-o si nu s-au simtit nici curve , nici genul „Vampe”. Aceleasi femei au avut momente cand au asteptat luni de zile inainte de a face pasul … pentru ca atunci au simtit ele ca vor sa o faca.
    In concluzie – eu cred ca si femeile au momente cand au chef doar de sex si atat , au momente cand vor afectiune, au momente cand vor stabilitate , sau vor doar sa isi traiasca viata. Pacat ca sunt foarte putine aceste femei ce au curajul sa fie ele insele … sa faca exact ceea ce simt fara a avea prejudecati.

  12. Liviu says:

    Observ si aici ca si in viata de zi cu zi,tendinta de a judeca si de a arunca cu piatra…suntem in secolul 21…daca vrei sa exprimi ceva trebuie sa faci asta fara teama de a fi blamat/a.
    Si eu mi-am regasit anumite puncte de vedere in ceea ce scrie Eva,marea majoritate dintre noi ne ascundem dupa cateva idei preconcepute…
    Eu privesc lucrurile prin ochii unui barbat si nu inteleg de ce trebuie ca atunci cand intalnesti acea persoana speciala,acea persoana care iti face inima sa o ia razna,trebuie neaparat sa fie intr-un anumit context…sau trebuie neaparat sa fii casatorit/a cu aceea persoana pentru a avea voie sa te lasi dus de inima mai departe…
    Traim intr-o lume plina de ipocrizie,o lume in care fiecare dintre noi pozeaza in postura de sfant,insa daca am avea fiecare dintre noi sa ne privim in oglinda si sa vedem cu adevarat ce ne lipseste si de ceea ce avem nevoie pentru a fi fericiti,nu am mai fi atat de aspri in a judeca pe cineva care profita de sansa ce i se iveste pentru a fi fericit/a. Suntem atat de preocupati sa ne traim micile noastre vieti meschine,incat,atunci cand ni se iveste sansa de a face ceva pentru a fi fericiti,o lasam sa treaca pe langa noi. Si asta doar pentru ca ne este frica de prejudecatile si rautatile lumii in care traim.

    P.S. Scuze pentru eventualele greseli de ortografie…am scris ceea ce cred eu despre lumea in care traim.
    Felicitari Eva pentru curajul de a-ti sustine punctul de vedere despre anumite chestiuni ,,spinoase” pentru unii dintre noi.

  13. Geta Alexiu says:

    Femeie – masca de culori,
    Cocota plina de rafinarii –
    Tu, care tipi la desfrânari târzii,
    Pe visatori, cu greu, îi înfiori…

    Oh, sunt fecioare cu obrazul pal,
    Modele albe de forme fine –
    Si singure dorm, albe, si senine
    În albele crivate de cristal…
    George Bacovia-Contrast..

    nimic nou sub soare

  14. Irina says:

    Napoleon: „Toate femeile sunt desfranate, in afara de mama si sora mea! Dar si ele sunt femei!”

  15. Violeta says:

    Este un pic de adevar. Doar un pic am vrut sa modific unele nuante. De fapt prima categorie de femei nu se numesc „Trofeu”. In psihologie la fel se mentioneaza despre aceste doua categorii, insa prima categorie (femeile de-o noapte) se numesc „Cadou”. E destul de logica asocierea pentru ca cadourile le primesti gratis fara ca sa faci vreun efort ca in cazul primei categorii. A doua categorie (femeile dulci, visatoare, blande etc.) sunt numite femeile „Trofeu” sau „Premiu” deoarece pentru un trofeu tre’ sa lupti ca sa-l castigi. 😉

  16. Maria says:

    Iti citesc blog-ul mai ceva ca un roman!
    Ai un fel de a scrie de neegalat.De mult cautam astfel de articole,iar tu te pricepi de minune la ceea ce faci.Felicitari!

  17. m ihai says:

    ok, din pacate am ajuns aici printr-un click facut de pe http://www.facebook.com. Cineva a share-uit linkul. Rau destul!

    Partea proasta cu adevarat a fost atunci cand am inceput sa citesc ceea ce Eva ne scrie. Dupa cateva minute am inceput sa-mi dau seama de minutele inutile pierdute petrecute aici.

    Cu toate astea as dori sa las cateva observatii pentru urmatorii vizitatori:
    – nu o fata scrie acest comentariu

    – nu gasesc nimic genial in articolele blogului

    – ceea ce ai descris tu (Eva) in cele 4 paragrafe scrise superficial nu gasesc decat urmatoarele: o epava de barbat purtat de convulsii, scarbos de senzual, care probabil spune ca iubeste numai cand are o aventura amoroasa. Partea cu adevarat proasta e ca femeilor le place asa un barbat: neconventional, zeflemitor, sigur pe sine (iar asta nu e neaparat rau).
    Astia sunt in general artistii si-i gasesti rar, iar cand ii gasesti, vreme indelungata nu-i uiti pentru ca ies in evidenta intr-o lume atat e de imbatranita de criterii de impartire si anosta, care sta sa paleasca, asemenea unui ultim muc de scrum ce facuse parte candva din vapaia inflacarata a unui foc vero.
    Un asemenea personaj pare salvarea omenirii cand apare, singurul care face lucrurile asa cum trebuie, singurul pasional..oh, si cum sa nu aiba succes?
    Dar din pacate un barbat care ‘iubeste’ asa se distruge pe sine si pe toti cei din jur incepand cu ‘sufletul pereche’. Singurul lucru pentru a avea atitudinea descrisa de tine (asta nu e iubire, sa fie clar! e un tip de atitudine!) este de a fi dezinvolt impulsiv si creativ. Atat! Nu e nevoie de altceva.
    Dar toate lucrurile astea netinute in control nu au substrat deloc real, ele sunt de suprafata doar, iubirea negasindu-si loc intr-un asemenea suflet.

    – pentru toti cei care ati scris ca va regasiti aici (baieti/barbati): singurul lucru de care dati dovada e lipsa voastra de curaj, o tanjire dupa un ideal care ar distruge partenerul si o lipsa de consistenta. Ma intreb cu ce va hraniti. Ce muzica ascultati? Care-s ultimele doua carti citite? Cum sunt discutiile cu oamenii vostri apropiati?, etc

    – Eva, articolul e slab. Subtire de-a binelea! Stii din ce cauza prinde? Pt ca multi din cei ce-l citesc sunt asa: fara consistenta in suflet, iar ideea lor despre iubire e o himera la care nu vor ajunge.

    – iti recomand tie si cititorilor tai sa citesti Petre Tutea. Sper sa gasesti o corelatie intre ce am scris si scrierile lui. Apoi de la sine vor urma altii care chiar pot educa oameni.

    – din pacate (pentru mine ‘din fericire’) sunt nevoit sa apreciez o singura ‘voce’ de aici: cea a lui „M’s words”.

    – din respect pentru cititorii tai, te rog sa accepti si critica mea (postand comentariul), nu numai aprecierile (pe care as fi vrut sa le dau cu mana larga, dar nu le pot lasa aici).

    – succes! m ihai mardare ti-a scris. student in anul V, daca te rogi sa nu am succes in sesiune 🙂

    • Ron says:

      Draga Mihai :)) sunt curios la ce esti student in anul 5? Logica imi spune ca la Medicina, Arhitectura ori Constructii…ori, din experienta, zic ca ar trebui ca in cazul asta sa fii mai rational si coerent in idei:))

      Cata infatuare si grandomanie vad la unii, nu-mi vine sa cred. Dupa cum bine scria si cineva mai sus, avem in jur tot mai multi oameni care judeca, arata cu degetul si se cred superiori de parca ar detine ei adevarul suprem – fara ca macar sa-si puna problema ca POATE, poate exista o sansa ca ei insisi sa se insele.

      Din respect pentru persoana care-si expune gandurile pe blogul asta, zic ca ar trebui sa nu mai treci pe aici. Nu de alta, dar n-ai tu ce cauta alaturi de noi, muritorii de rand:))
      Numai bine

      • m ihai says:

        draga Ron care imi spui draga Mihai, macar ca nu ti-s drag si nici n-am asteptarea asta. Sunt student la arhitectura (cu toate ca nu te cred nici aici curios).

        pe mine ma oftica nespus de mult oamenii care nu gandesc, ori e plin de ei, mai ales aici. Cand nu-ti aloci timp sa cugeti ceea ce faci sau la ce-ai facut omeneste ramai tot om, dar ce folos ca nu evoluezi? eu nu am zis ca stiu mai mult decat voi, „muritorii de rand”. Ba dimpotriva, pt ca vad ca stiu atat de putine, ma feresc de ceea ce se promoveaza aici pentru ca e atat de periculos sa aluneci in extrema asta a voastra.

        A trai clipa la maximum (ca nu gasesc alta expresie mai scurta) e foarte simplu pentru artisti. Dar asta ii distruge pe cei mai multi. Asta am incercat sa scriu mai sus..

        Iar voi, „muritorii de rand”, reveniti-va din murirea asta! E ceva ce trebuie lasat in urma mea a ta, Ron si a Evei – si tare cred eu ca blogul asta nu-l va urmari nimeni dupa plecarea dansei.

        Being nice, accepting everything doesn’t help anyone!

        • Roxana says:

          Tare ignorant mai esti, arhitectule! Nu pot sa cred ca exista oameni atat de plictisitori pe lume… Nici macar nu inteleg cum de iti permiti sa faci asemenea afirmatii. Si cui ii pasa in ce an esti tu la facultate? Ce relevanta avea pentru comentariul tau? Ai asa de mult tupeu incat imi provoci sila

        • Sorana says:

          pai… se subantelege ca te crezi artist? doar pt ca esti student la arhitectura?

  18. cipriqe says:

    Mai mult ca sigur fiecare dintre noi prefera sa imparta lumea in doua cete « in smintiti si in misei «.
    Smintitii sunt acele persoane care stiu ca nu ai nimic de pierdut si mai mult nimic de ascuns. Nebunia ii caracterizeaza si tot ea ii face sa treaca mai usor peste unele greutati si nu conteaza daca e bine sau rau, conteaza doar clipa. De la o astfel de persoana nu ai asteptari ca a doua zi dimineata sa fie langa tine sa iti faca o cafea sau sa te sarute pe frunte si sa iti spuna o vorba frumoasa care sa te faca sa zambesti in continuarea zilei…Pentru ei aceste lucruri sun elemete care le-ar distruge nebunia.
    Si acum sa trecem la misei, acele persoane atat de complicate de la care iarasi nu sti la ce sa te astepti pentru ca afiseaza o aura de sfinti si viseaza mereu la ceva mai bun, le plac dulcegariile si reactioneaza frumos, iti dau impresia ca si maine vei vrea sa fi langa el/ea. Ajungi sa cazi in capcana, sa te indragostesti si sa devi un visator iar cand totul ti se pare rupt dintro poveste se intampla sa vezi ca esti dat la o parte fara sa sti un motiv anume…motivul poate fi nesiguranta, sau poate a aparut careva mai compatibil si uita asa in acest moment a trecut in tabara de smintiti..lucru pe care la inceput era afirmat ca un lucru imposbil ca nu ma caracterizeaza si este impotriva principiilor mele.
    Iar in cazul in care nu se intampla asa poti sa zambesti zi de zi si ai gasit ce cautai…

  19. Margarita says:

    ar fi trebuit sa scrii toate astea intr-o carte:) ar fi iesit ceva la fel de bun sau mai bun ca Mihaela Radulescu.

  20. alexandra says:

    Felicitari Eva! Intresant articolul! Mi se pare destul de realista clasificarea ta,cu aceeasi mentine,de la orice regula exista si exceptii. Articolut tau ma duce cu gandul la un pasaj dintr-o carte; se prezenta personajul principal feminin, reliefandu-i-se un aspect aproape de perfectiune, despre care se mentiona urmatorul lucru ” avusese un numar destul de mare de prieteni si indeajuns de multi iubiti pentru a fi increzatoare in felul in care arata,dar nu atat de multi,incat sa fie jenata de numarul lor.”

  21. Un om says:

    Ma distreaza sa vad cum toti „filozofii” ne lumineaza cu adevaruri absolute menite de a ne scoate din intunericul ratiunii. Imediat s-au gasit sa sara in sus, ca nu e frumos sa generalizam, ca nu e bine sa facem intr-un fel sau altul, ca e bine sa ne casatorim, ca a crede cele de mai sus e dovada de lipsa de curaj… Adevaruri absolute nu exista copii, daca voi credeti ca citind cartea voastra preferata sunteti cu ceva mai pregatiti pentru viata fata de cei ce citesc de la concurenta, sau nu citesc deloc sunteti naivi. Dar nu ma mir, fiind inca in scoala aveti impresia ca teoria e importanta si ii dati inainte cu despicarea firului in 4. Barbati, femei, cu totii suntem diferiti, dar totusi ne incadram in aceleasi tipare generale : oameni mai mult sau mai putin seriosi, integri, responsabili. Fiecare e liber sa isi aleaga partenerul dupa propriul set de valori. Cel ce nu are un sistem de referinta, set de valori sau cum vreti sa-i spuneti, este pierdut in filozofii de 2 lei vechi, confunz, rataceste prin viata si se mira ca toate i se intampla fix lui (sau ei).
    In concluzie, nu va obliga nimeni sa cititi, iar daca aveti o parere diferita de cea expusa in articol ideal ar fi sa o expuneti fara sa jigniti pe cei care nu sunt de acord cu voi.

  22. Pingback: Recomandarile de vineri (3) | Oglinda catre prezent

  23. Olivia says:

    Ti-am descoperit de curand blogul si trebuie sa recunosc ca este superb. Nu mai mai satur sa-l citesc. Felicitari!

  24. Salutare tuturor! Felicitari pentru informatiile impartasite, foarte
    utile.Puteti citi si aici multe informatii urile despre celulita,masaj anticelulitic si tratamente
    corporale de ultima generatie O zi frumoasa tuturor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: